Keratoconus: afecțiunea oculară care este des confundată cu un astigmatism simplu
Keratoconusul este o boală oculară degenerativă, care afectează forma și structura corneei – stratul transparent aflat în partea frontală a ochiului, deasupra irisului. În mod normal, corneea are o curbură regulată, esențială pentru o vedere clară. În cazul keratoconusului, aceasta se subțiază progresiv și bombează în afară, luând o formă neregulată, asemănătoare unui con. Această modificare duce la distorsiuni vizuale, vedere încețoșată și sensibilitate crescută la lumină.
Boala debutează de obicei în adolescență și are o evoluție lentă, dar progresivă. Dacă nu este depistat și tratat la timp, keratoconusul poate duce la scăderea acuității vizuale și, în formele avansate, la pierderea semnificativă a vederii până în jurul vârstei de 30–35 de ani.
Cum se manifestă keratoconusul?
Corneea are un rol esențial în refracția luminii către retină. În cazul keratoconusului, modificările de structură ale corneei (subțiere, deformare, ectazie) duc la apariția unui astigmatism neregulat miopic astfel că lumina nu mai este focalizată într-un singur punct, ci difuz, ceea ce duce la vedere încețoșată în special la distanță, deformarea imaginii, sensibilitate la lumină și toate acestea se agravează în timp.
Pacienții pot descrie simptome precum halouri în jurul luminilor, dificultate în condusul pe timp de noapte, modificări frecvente ale prescripției pentru ochelari, dublarea imaginilor sau disconfort ocular. Aceste simptome devin mai evidente pe măsură ce boala avansează.
Care sunt cauzele keratoconusului?
Cauza exactă a keratoconusului rămâne necunoscută, însă cercetările sugerează o asociere între factori genetici, biologici și de mediu. Aproximativ 1 din 5 pacienți are rude diagnosticate cu aceeași boală, iar afecțiunea este des întâlnită în combinație cu sindroame genetice precum sindromul Down, Marfan sau Ehlers-Danlos.
Totodată, frecarea excesivă și intensă a ochilor, utilizarea neadecvată a lentilelor de contact sau prezența unor boli inflamatorii sau alergii oculare pot contribui la declanșarea sau agravarea keratoconusului.
Cum evoluează boala?
Evoluția keratoconusului este progresivă, iar oftalmologii disting mai multe stadii ale afecțiunii, de la forme ușoare, adesea confundate cu astigmatismul obișnuit, până la stadii avansate în care corneea devine foarte subțire, cu proeminență vizibilă și vedere profund afectată.
În paralel cu modificările anatomice, pacientul se confruntă cu scăderea acuității vizuale care nu mai poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact obișnuite. Astigmatismul devine neregulat, iar vederea încețoșată sau dublă este constantă, necesitând soluții specifice de tratament.
Complicațiile asociate keratoconusului
Dacă nu este diagnosticat și tratat corespunzător, keratoconusul poate duce la complicații, printre care:
– formarea inelelor Fleischer (depuneri de fier în cornee);
– rupturi ale membranei Descemet cu hidrops cornean (acumulare bruscă de lichid în cornee);
– cicatrici corneene
– subțiere excesivă cu instabilitate tectonică marcată a corneei
Toate aceste modificări produc o deteriorare severa a vederii și conduc la necesitatea transplantului cornean.
Cum se diagnostichează keratoconusul?
Diagnosticul corect se pune în urma unui consult oftalmologic complet și al unor investigații specifice, care includ:
– Keratometria, ca prim pas pentru măsurarea curburii corneene;
– Topografia corneană, pentru a identifica deformările subtile ale corneei;
– Pahimetria, care măsoară grosimea corneei și ajută la determinarea poziției exactă a zonei afectate și orientează asupra opțiunilor de tratament;
– Biomicroscopia, care analizează modificările de transparență;
Aceste metode ajută la stabilirea stadiului bolii și la alegerea celui mai potrivit tratament.
Opțiuni de tratament
Tratamentul depinde de severitatea keratoconusului.
Pentru a opri evoluția bolii se practică Crosslinking cornean (CXL) – o procedură minim invazivă care stabilizează corneea prin întărirea fibrelor de colagen. Există variante de tehnică în funcție de grosimea corneei și vârsta pacientului.
Pentru corectarea vederii, în stadiile incipiente, ochelarii sau lentilele de contact moi pot oferi o corecție vizuală satisfăcătoare. Pe măsură ce keratoconusul avansează, devin necesare lentile moi, hibride sau rigide speciale, adaptate cu ajutorul unor truse de probă, pentru a asigura o suprafață optică regulată.
O alternativă chirurgicală, în cazurile moderate, poate fi implantarea de inele intrastromale, care îmbunătățesc vederea prin aplatizarea corneei.
În cazurile severe, când corneea este foarte subțiată sau cu cicatrici centrale, se recurge la transplant de cornee (keratoplastie).
De ce este important diagnosticul precoce?
Depistarea keratoconusului în stadii timpurii permite aplicarea tratamentului potrivit, înainte ca boala să avanseze. În special în cazul adolescenților, screeningul regulat este esențial. Keratoconusul afectează nu doar vederea, ci și calitatea vieții, încrederea în sine și performanțele școlare sau profesionale.
Ai grijă de sănătatea ochilor tăi – vino la un control complet
Dacă ai în familie persoane cu afecțiuni oculare, porți ochelari de la vârste fragede, sau observi modificări frecvente în claritatea vederii, nu amâna o vizită la oftalmolog. Cu cât keratoconusul este identificat mai devreme, cu atât tratamentul poate fi mai eficient și mai puțin invaziv.
Pentru evaluări oftalmologice complete, investigații moderne și tratamente personalizate, te așteptăm la clinica Euro-Optics din București – situată pe Strada Dr. Panait Iatropol, Nr. 21, Sector 5. Aici beneficiezi de aparatură performantă, medici specializați și soluții potrivite pentru afecțiunile oculare, inclusiv pentru keratoconus.