Examinarea oftalmologica la copii si protectia oculara
În primele luni de viaţă examinarea oftalmologica la copii este necesara pentru depistarea unor afecţiuni severe : malformaţii, cataracta şi glaucomul congenital, nistagmusul, strabismul, viciile de refracţie mari şi strabismele congenitale, retinopatia de prematuritate, etc. Blefaro-conjunctivitele recidivante pot indica o alta problemă destul de frecventă : perforaţia incompletă a canalului lacrimo-nazal.
Încă de la 6 luni se pot măsura, cu ajutorul autorefractometrelor pediatrice (ex. Plusoptix), viciile de refracţie şi deviaţiile strabice. Investigaţia se realizează de la distanţa de 1 metru, fără picături sau alt contact cu pacientul care stă confortabil în braţele mamei şi a cărui privire este atrasă de zgomotul şi lumina făcute de aparat. Completate cu examinarea fixaţiei, a versiilor şi vergenţelor, a fundului de ochi, precum şi, mai târziu, cu teste pentru sensibilitatea la contrast, vedere stereoscopică, teste cromatice şi de acuitate vizuală, corespunzător vîrstei, aceste măsurători oferă informaţii suficiente pentru a decide doar urmărirea periodică, necesitatea corecţiei vizuale simple sau trimiterea mai departe către oftalmopediatru. Personalul medical trebuie să dovedească şi o infinită răbdare şi inventivitate pentru a depăşi barierele de comunicare, emotivitatea şi angoasele caracteristice fiecărei categorii de vârstă.
Consultaţiile trebuiesc repetate anual sau mai des, în funcţie de situaţia înregistrată. Strabismele şi viciile de refracţie, în special diferenţele de dioptrii, pot determina ambliopie, adică scăderea calităţii imaginii unuia dintre ochi. Tratamentele optice, ortoptice şi chirurgicale sunt adesea combinate pentru obţinerea rezultatelor dorite, dar în toate cazurile intervenţia mai precoce are perspective net superioare. Descoperirea ambliopiei după vîrsta de 9 ani nu permite de obicei o recuperare semnificativă a vederii ochiului leneş.
Apariţia şi folosirea pe scară largă a dispozitivelor electronice miniaturale şi dezvoltarea comunicării virtuale a provocat la generaţia tânără o creştere semnificativă a numărului de miopi şi a valorilor miopiei înregistrate, precum şi apariţia simptomelor şi semnelor de uscăciune oculară, de tip evaporativ, prin scăderea ratei clipitului şi reducerea secreţiei glandelor meibomiene. Este de aceea recomandabilă, de rutină, examinarea oculară cu coloranţi vitali. Educaţia privind igiena vederii şi în special privind folosirea computerelor, tabletelor şi a telefoanelor inteligente, precum şi tratarea uscăciunii este esenţială pentru menţinerea sănătăţii oculare pe termen lung.
Numărul de cazuri de alergii, inclusiv oculare, este de asemenea în creştere. Ele trebuie depistate şi tratate deoarece se pot asocia, în special datorită frecării frecării frecvente a ochilor, cu apariţia keratoconusului.
Este de dorit ca la aceste controale periodice să li se amintească părinţilor importanţa protecţiei oculare a copiilor împotriva radiaţiei ultraviolete, prin ochelari de soare cu filtru UV şi braţ lat şi pălării cu boruri sau cozoroc. Ei sunt mai expuşi, petrecând mai mult timp în aer liber şi având pupilele mai largi şi cristalinul mult mai transparent. Depleţia stratului de ozon şi geometria particulară a zonei orbitare duc la o expunere crescută a ochilor şi anexelor acestora pe toată durata zilei, aşa cum arată rezultatele recente ale studiilor internaţionale, iar efectul nociv al acestor radiaţii este cumulativ, depinzând de doză şi timpul de expunere. Pterigionul, pinguecula, cataracta şi degenerescenţele maculare sunt cele mai cunoscute afecţiuni legate de expunerea la ultraviolete şi reprezintă probleme de sănătate publică. Protecţia preventivă este cel mai simplu şi mai eficace mod de evitare a acestora.
Copiii nu ne atrag întotdeauna promt atenţia asupra problemelor care apar, de aceea este de datoria noastră, ca adulţi, părinţi şi specialişti, să îi controlăm periodic pentru a-i ajuta să se dezvolte optim vizual şi implicit, şcolar şi profesional.